Chapter 24

  Dupq cinci zile, a venit marele preot Anania cu unii din bqtrkni wi cu un vorbitor, numit Tertul. Au adus knaintea dregqtorului plkngere kmpotriva lui Pavel.  

  Pavel a fost chemat, wi Tertul a knceput sq -l pkrascq astfel: ,,Prea alesule Felix, tu ne faci sq ne bucurqm de o pace mare; wi neamul acesta a cqpqtat kmbunqtqyiri sqnqtoase prin kngrijirile tale.  

  Lucrul acesta kl mqrturisim cu toatq mulyqmita, kn toatq vremea wi kn tot locul.  

  Dar, ca sq nu te yin prea mult, te rog sq asculyi, kn bunqtatea ta, ckteva cuvinte.  

  Am gqsit pe omul acesta, care este o ciumq: pune la cale rqzvrqtiri printre toyi Iudeii de pe tot pqmkntul, este mai marele partidei Nazarinenilor,  

  wi a cercat sq spurce chiar wi Templul. Wi am pus mknq pe el. Am vrut sq -l judecqm dupq Legea noastrq:  

  dar a venit cqpitanul Lisias, l -a smuls din mknile noastre cu mare silq,  

  wi a poruncit pkrkwilor lui sq vinq knaintea ta. Dacq -l vei cerceta, tu knsuyi vei putea afla de la el toate lucrurile de cari kl pkrkm noi.``  

  Iudeii s`au unit la knvinuirea aceasta, wi au spus cq awa stau lucrurile.  

  Dupq ce i -a fqcut dregqtorul semn sq vorbeascq, Pavel a rqspuns: ,,Fiindcq wtiu cq de mulyi ani ewti judecqtorul neamului acestuia, voi rqspunde cu kncredere pentru apqrarea mea.  

  Nu sknt mai mult de douqsprezece zile, -te poyi kncredinya de lucrul acesta-de cknd m`am suit sq mq knchin la Ierusalim.  

  Nu m`au gqsit nici kn Templu, nici kn sinagogi, nici kn cetate, stknd de vorbq cu cineva, sau fqcknd rqscoalq de norod.  

  Awa cq n`ar putea dovedi lucrurile de cari mq pkrqsc acum.  

  Kyi mqrturisesc cq slujesc Dumnezeului pqrinyilor mei dupq Calea, pe care ei o numesc partidq; eu cred tot ce este scris kn Lege wi kn Prooroci,  

  wi am kn Dumnezeu nqdejdea aceasta, pe care o au wi ei knwiwi, cq va fi o knviere a celor drepyi wi a celor nedrepyi.  

  De aceea mq silesc sq am totdeauna un cuget curat knaintea lui Dumnezeu wi knaintea oamenilor.  

  Dupq o lipsq de mai mulyi ani, am venit sq aduc milostenii neamului meu, wi sq aduc daruri la Templu.  

  Tocmai atunci niwte Iudei din Asia m`au gqsit curqyit kn Templu, nu cu gloatq, nici cu zarvq.  

  Ei knwiwi ar trebui sq se knfqyiweze knaintea ta, wi sq mq pkrascq, dacq au ceva kmpotriva mea.  

  Sau sq spunq acewtia singuri de ce nelegiuire m`au gqsit vinovat, cknd am stat knaintea Soborului,  

  afarq numai doar de strigqtul acesta, pe care l-am scos kn mijlocul lor: ,Pentru knvierea moryilor sknt dat eu kn judecatq astqzi knaintea voastrq.``  

  Felix, care wtia destul de bine despre ,,Calea`` aceasta, i -a amknat zicknd: ,,Am sq cercetez pricina voastrq cknd ca veni cqpitanul Lisias.``  

  Wi a poruncit sutawului sq pqzeascq pe Pavel, dar sq -l lase puyin mai slobod, wi sq nu opreascq pe nimeni din ai lui sq -i slujeascq sau sq vinq la el.  

  Dupq ckteva zile, a venit Felix cu nevastq-sa Drusila, care era Iudeicq; a chemat pe Pavel, wi l -a ascultat despre credinya kn Hristos Isus.  

  Dar, pe cknd vorbea Pavel despre neprihqnire, despre knfrknare wi despre judecata viitoare, Felix, kngrozit, a zis: ,,De astqdatq, du-te; cknd voi mai avea prilej, te voi chema.``  

  Totodatq el trqgea nqdejde cq Pavel are sq -i dea bani; de aceea trimetea wi mai des sq -l cheme, ca sq stea de vorbq cu el.  

  Doi ani au trecut astfel; wi kn locul lui Felix, a venit Porcius Festus. Felix a vrut sq facq pe placul Iudeilor, wi a lqsat pe Pavel kn temniyq.